ROCCASECCA
1958
N’è
Franci’!
Fusse viste chigliu
disgraziate de figlieme ‘Ndogne,
è
da stammatina che gli vai truvènne!
Bongiòrne Pietre
Ninnà’,
stéva a giucà a carte
attèrra alla mazzatora
‘nziema a Ennie Tizzone gliu
figlie de Sciénzina,
Alduccie gliu figlie
de Masine Fallotta
i
Benedette Cacature gliu figlie de zi Michele;
Gli
pozzéne accide stù disgraziate,
gl’ièra ditte de me
i’accattà le sigarette,
abballe a ‘Ndugnarella i sò
du ore ,
i
n’ vede la via de révéni’….
Ah!
ma gl’iènga aspéttà arréte alla porta,
oggie te faccie védè chi è
Pietre Ninnaccie,
gl’iènga attaccà a gliu pède
de gliu tavéline fine a masséra.
Sett’émmèzze
léggittéme;
férégna che cule che te
rétrove,cu chi te si addurmite
cu
gli monace de San Francische?
Tizzò giaca i statte sitte
ca cu sti’ solde c’iènga accattà
le
sigarétte a Patéme i c’iènga pagà pane i murtadella
alloche a ‘Ndogne
Falosche.
Chésta è ‘na jèlla, quatte
mane senza véncérne una,
cagname gioche, “giucame a
stoppa”, vabbò!
Pipi’ ammessa se carte passe
ca me va bbona,
cagnasse la
carta.
Vagliu,arradunate le carte
st’arrivà Camarda cu le pelle ‘ngoglie,
smurzate se sigarétte ca
chisse le dice a gli Pate nostre i po so botte.
“Vagliu ve so ditte cénte
vote,
de
ve n’ i a giucà a gliu punticéglie,
jatévenne ca sénnò me caccie
gliu cinte.
Jame a giucà a palline
‘ngoppa alla villa,
jame a giucà alla
reca,
jame a fa
a’mazzappivése,
a
guerra Francese,
a
sassitte,
a
gire d’Italia cu le scatolette du curmatina,
a i
me ne venghe,
a
‘robbabandiera,
alla cucuzzara,
a
marrocca, olie sale i pepe,
a
boccia a cavagliuccie,
a
nascunnarella,
a
puzza,
une
due i tre tire na botta i me ne scappe.
Sénnò jame arrubbà le
nnèspéle ‘ngoppa a Vona:
Basta !
Sénteteme vagliù, i mo
vai a purtà le sigarette a Patéme,
vuje aspéttatéme alla
Funtana atterra,
ca
po passame, atterra a gliu rie,
ce facéme na péttata de
scafitte,
i
ci jame a fa gliu bagne alla Melfe,
po
acchiappame du ranocchie le ‘nfilame,agli ferre de la lana,
che
so frégate a soréma,i l’arrustéme come all’ata vota.
Tu
porta nu poche de pane,
tu
nu pezze de larde ca ce le facete sculà ‘ngoppa.
Aoh
!!! Esce d’assacqua ca te s’ave allivédite le labbra;
acchiappa sa biscia,esséla
‘mmese alle cosse de Benedette,
“addostà…addostà!”
Tizzò n’ te métte a gliu
sole ca già si troppe nire,
si
chiu beglie tu, cu sa faccia bbianca me simbre n’arravanze de
morte.
S’è
fatte notte vagliù jamécénne,addumane emma i’ alla luttrina,
Dumenéca c’èmma fa la
Comunione!
Aldo Iorio